Tosca l-o pălit pi Scarpia shi ashesta s-o gătat! Unire în 2018!
"AM FOST SI VOM FI!"

[ Autor Adrian Trasca ] [ Din categoria Articole OperaNationala.ro ] [ Subcategorie OperaRail 2016 ] [ Subcategorie II Teatrul NaÈ›ional de Operă È™i Balet ChiÈ™inău ] [ Subcategorie III Tosca ] [ Data articol: 2016-03-27 ] [ Din localitatea Chisinau ] [ Tara Moldova ] [ Link poze: http://www.operanationala.ro/poze/poze.php?id_categ=78&nume_categ=chisinau---tosca ]   "Sora medicală a rămas o vreme fără să vorbească, un lucru destul de neobiÅŸnuit la ea. - Ar trebui să-Å£i scrii experienÅ£ele, i-am spus. - A - spuse ea, uitându-se fix în timp ce privea focul - dacă aÅ£i fi văzut în lume atât de multă durere cum am văzut eu, nu aÅ£i vrea să scrieÅ£i o carte tristă. Cred - adăugă ea, după o lungă pauză, Å£inând încă vătraiul în mână - că doar oamenii care nu au cunoscut suferinÅ£a pot să citească despre ea. Dacă aÅŸ putea scrie o carte, aÅŸ scrie o carte veselă... o carte care ar face oamenii să râdă." (Fragment din Jerome K. Jerome - "Arta de a NU scrie un roman") Este a doua oară când scriu despre ChiÅŸinău ÅŸi iar mi se pare greu! ÃŽncerc să dau articolelor mele o tentă veselă, care, amestecată uneori cu tragediile, totuÅŸi, imaginare, de pe scenă, să dea împreună mici boeme, idee preluată de la opera cu acest nume în care Puccini a amestecat tragicul cu hazliul. La ChiÅŸinău, însă, tragicul e real, nu doar pe scenă! România e încă ruptă în două părti! Sau chiar în mai multe, dacă luăm în calcul Bucovina de Nord (cu capitala la CernăuÅ£i) ÅŸi Bugeacul (adică Basarabia istorică, zona dintre actuala Republica Moldova ÅŸi Delta Dunării), zone prăduite în prezent de Ucraina. Oare este semnificativ faptul că teritoriul revendicat de Ucraina în 1919, după primul război mondial, NU includea Bugeacul? Desigur că este! Lehamitea majoritară în România uită, dar sunt câţiva (nu puÅ£ini, dar nici câţi ar trebui), care îşi amintesc ÅŸi amintesc că, nu de mult, mii de familii de români au fost omorâte sau deportate în Siberia în încercarea de rusificare a Moldovei de peste Prut. Da, a fost de mult, în sensul că nu am trăit-o noi, mulÅ£i dintre cei de acum, dar asta nu înseamnă să uităm ÅŸi, mai ales, nu înseamnă să ignorăm! Ceea ce prea mulÅ£i români fac! Am fost la ChiÅŸinău pe 27 martie! ÃŽn 2016, s-au împlinit 98 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. "O fost ÅŸi... s-o gătat! ", mi-o zis mie un nene din oraÅŸ în 2012, când am fost eu prima oară la ChiÅŸinău, dar asta nu înseamnă decât că... trebuie "să refie"! AsociaÅ£ia "AcÅ£iunea 2012" a organizat un miting pro-Unire, la care am fost ÅŸi eu prezent. A fost duminică ÅŸi, după părerea mea, jumătate din IaÅŸi ÅŸi un sfert din BucureÅŸti trebuia să fie acolo... N-au fost atâţia, dar au fost oameni din multe zone ale țării, dintre cei care simt româneÅŸte! De pe pancartele pe care le-au afiÅŸat, am notat: ArgeÅŸ, Prahova, Bucov, BraÅŸov, Sibiu, Alba, Glodeni, Vaslui, Dolj, GalaÅ£i, Hunedoara, Bacău, IalomiÅ£a, Suceava, Gorj, Cluj, TimiÅŸ, Raionul CălăraÅŸi, Răzeni, Cantemir, EdineÈ›, Soroca ÅŸi chiar Italia, cu mesajul "Diaspora vrea Unirea! " Există ÅŸi alte pancarte, ÅŸi baloane, pe majoritatea scrie "Unirea 2018". Un obiectiv din ce în ce mai aproape de a fi îndeplinit! Mitingul a început în faÈ›a Operei. A continuat pe bulevardul Åžtefan cel Mare ÅŸi Sfânt, trecând pe lângă Casa Guvernului, Arcul de Triumf ÅŸi Catedrală, Primăria ÅŸi PoÅŸtă, Teatrul Mihai Eminescu, mergând spre Academia de ÅžtiinÅ£e, unde strada face uÅŸor stânga pe lângă hotel ChiÅŸinău. S-a ajuns la piaÅ£a Constantin Negruzzi (în față la hotel Cosmos), iar de acolo s-a mers până în piaÈ›a din faÈ›a gării feroviare. Oamenii au cântat, au scandat, au fost paÅŸnici, reuÅŸind să-i plictisească pe jandarmi. :-) Ca număr de participanÅ£i, estimarea mea este în jur de 20.000, o cifră totuÅŸi bună, Å£inând cont că nu s-a ieÅŸit în stradă pentru ciorbă ÅŸi-un covrig. (Pe internet circulă estimări de la 5.000 la 50.000, în funcÅ£ie de care baricadă se află "estimatorii".) Au fost oameni cu copii în braÅ£e, bătrâni, tineri, oameni de toate vârstele. Åži, chiar cu riscul de a plictisi lehamitea româneasca, dar având convingerea că nu voi plictisi ;-) , am să scriu, în continuare, lozincile cântate sau scandate de oameni. Iată-le: [ Unire, fraÅ£i, unire pentru acest pământ... pentru credinÅ£a noastră ÅŸi pentru graiul sfânt Unire, fraÅ£i, unire, uniÅ£i cu toÅ£i să fim ÅŸi Å£ara noastră dragă că Åžtefan s-o păzim ] [ Cântec "Unire, fraÅ£i, unire pentru acest pământ" ] Prima chestie pe care o remarc e că dirijorul nu mai e femeie, aÅŸa cum fusese la precedentul spectacol văzut la ChiÅŸinău. :-) Nu, nu s-a metamorfozat, e altă persoană. :-) Cortina se ridică, în stânga e pictura acoperită cu o pânză, precedată de scări de lemn. ÃŽn centru-spate, o uşă dublă cu arcadă, iar în dreapta, un grilaj, statuia fecioarei Maria ÅŸi o altă pictură foarte frumoasă cu Isus copil. Prin uÅŸa jumătate deschisă, în spate se vede Vaticanul pe un fond albastru cer senin. [ Vrem U-ni-re! Vrem U-ni-re! ] Angelotti are cămaşă albă, pantaloni ÅŸi cizme negre... ÅŸi o mantie neagră. Țârcovnicul (sacristanul) păstrează linia tradiÅ£ională, purtând sutană gri. Mario e asemănător cu evadatul, cămaşă albă, pantaloni ÅŸi cizme negre, dar are o vestă maro. Dă pânza la o parte ÅŸi dezvăluie tabloul la care lucra ÅŸi care este, de asemenea, foarte frumos, aducând a Caravaggio. "O, armonie misterioasă a atâtor farmece ÅŸi frumuseÅ£i" [ Trăiască / Trăiască / Trăiască ÅŸi-nflorească Moldova / Ardealul / ÅŸi Tara Românească! ] "Am evadat din castel Sant`Angello! " "Sunt gata să vă ajut! " "Mario! Mario! Mario! " Floria Tosca e brunetă, frumuÅŸică, slabă, în alb, rochie-perdea până la sandalele aurii, iar pe deasupra o alta portocalie un pic târâtă pe jos. "Cu ce mare artă ÅŸtii să te faci iubit! Dar... fă-o cu ochii negri! " "Sora mea face totul pentru a mă scăpa de Scarpia, nebunul! " [ ChiÅŸinău ÅŸi BucureÅŸti, două inimi româneÅŸti! ] "Da, e grav pericolul! AscundeÅ£i-vă în puÅ£ul din grădină! " Sacristanul intră ÅŸi lasă uÅŸile larg deschise, acum se vede bine Vaticanul. 10 măicuÅ£e în gri, 4 popi în portocaliu, mulÅ£i copii, purtând tot acelaÅŸi portocaliu, dansează roată în centru. [ U-ni-re! U-ni-re! ] "FACEÅ¢I GÄ‚LÄ‚GIE ÃŽN BISERICÄ‚? PUÅ¢IN RESPECT! " Scarpia are perucă albă medievală, pantaloni negri, cizme negre până spre coapse, cămaşă albă cu fire aurii, mantie neagră ca de catifea, toiag alb, are prestanță, iar prezenÈ›a lui impune respect. "Un evantai? Bun indiciu! " [ România n-a avut / graniţă la Prut! ] (Åži acesta e un bun indiciu! ) "ÃŽnÅŸelată? Nu! Nu! El nu mă poate trăda! " "Unealtă de pictor e aceasta?" [ Astăzi e Unirea! Astăzi e Unirea! ] Scarpia îi întinde mâna galant, Floria i-o dă pe a ei, Scarpia dă să i-o sărute, Floria îşi trage mâna smucit ÅŸi fuge. "Trei poliÅ£iÅŸti, o trăsură! Mergi! Repede! Să nu îi pierdeÅ£i urma! " [ România Mare / în vechile hotare! ] "Du-te, Tosca! Du-te! ÃŽn sufletul tău se furiÅŸează Scarpia! " [ Unirea, ideal naÅ£ional! ] Scena e luminată portocaliu, vin măicuÅ£e, copii, preoÅ£i, popor, Å£in lumânări în mâini, e miting pro-Unire! Scarpia păşeÅŸte arogant în față, sprijinindu-se în toiag, e bătrân, urâcios, cântă biniÅŸor (ca ÅŸi ceilalÅ£i), e foarte potrivit pentru rol. "Vei fi prada mea, iar lui îi voi pune ÅŸtreangul de gât! Tosca, mă faci să uit de Dumnezeu! " [ Noi vrem să ne unim cu Å£ara! ] AceleaÅŸi trei panouri după pauză, dar alte picturi, tot frumoase. ÃŽn cea din stânga, pomi ÅŸi frunze, în cea din centru, oameni dau să bea oilor apă sau vin de la Cricova sau MileÈ™tii Mici :-) , ultima fiind cea mai mare colecÅ£ie de vinuri din lume!, iar în cea din dreapta, doi îndrăgostiÅ£i sub un pom. Vaticanul e mai în stânga, vizibil printre două panouri. "Marile iubiri au ÅŸi marile lor mizerii! " (Da, graniÅ£a artificială de la Prut! ) Picturile sunt pânze semitransparente, în spatele celei din mijloc Floria Tosca e luminată cântând. Acum are o rochie de catifea bleumarin cu margine aurie lată, o dungă verticală pe mijloc de sus până jos, tiară, cercei, evantai negru, foarte elegantă. Decolteu, sâni frumoÅŸi. :-) [ Jos hotarul de la Prut! ] "Ce rău v-am făcut? De ce mă torturaÅ£i astfel?" "Ochii tăi scânteind de mânie îmi aprind poftele! " [ UniÅ£i! UniÅ£i! UniÅ£i sub tricolor! ] "Am trăit pentru arte, am trăit pentru iubire, n-am făcut rău nimănui! ÃŽn taină am ajutat orice făptură nefericită ÅŸi acum sufăr! Pentru ce, pentru ce, Dumnezeule, mă răsplăteÅŸti astfel? Pentru ce sufăr? Pentru ce mă pedepseÅŸti?" [ Limba română / unica stăpână! ] "Uite, în genunchi te implor, ai milă! Iartă! " "EÅŸti prea frumoasă, Tosca! " Floria vede cuÅ£itul, îl ridică, îl priveÅŸte, îl ascunde, Scarpia vine spre ea, Tosca înfige cuÅ£itul în el. "Te îneci în propriul sânge? Te îneci în propriul sânge?" (ca URSS în 1991...) "Åži-n faÈ›a lui tremura toată Roma! " [ Armata rusă, afară! ] Dă să plece, se întoarce, pune candelele în stânga ÅŸi în dreapta URSS-ului, crucifixul pe piept, pleacă uitându-se obsedant în spate, cu teamă... Rusia este încă puÅ£in în zonă... [ Basarabia e România! ] Castel Sant`Angelo di ChiÅŸinău are două porÅ£i cu arcade în laterale ÅŸi un zid de vreun metru ÅŸi jumătate între ele, în faÈ›a căruia patrulează doi soldaÅ£i. ÃŽn spatele zidului e o fată în alb, ca o vestală, iar pe cap are o coroniţă de flori. Fundalul e un cer bleu, pe care sunt câţiva nori albi. "O singură dorinţă mai am! " ÃŽn stânga, în întuneric, la o masă, stă Mario. Se aud acordurile ariei magice. Mario, luminat uÅŸor acum, se ridică încet. "ÃŽntr-o noapte înstelată paÅŸi repezi se strecoară în grădină ÅŸi-n uÅŸa deschisă apare iubirea mea înmiresmată ÅŸi-mi cade în braÈ›e. Oh, dulci sărutări ÅŸi mângâieri duioase! Frumosul meu vis apus acum a trecut... ÅŸi mor fără speranţă! Nicicând viaÅ£a nu mi-a fost aÅŸa de dragă! " E lucevannnnn le stelllle... [ Am venit să te salut, fratele meu de peste Prut! ] Apare Tosca, fata furnizoare de dulci sărutări ÅŸi mângâieri duioase. :-) Are o mantie-perdea peste rochia de catifea bleumarin din actul precedent. "ÃŽn van m-am rugat ÅŸi am plâns, monstrul îşi aÅŸtepta prada! " "O, mâini divine, blânde ÅŸi curate! " [ Unirea face puterea! ] "Dar mai întâi, ai să râzi, trebuie să te împuÅŸte! " [ Hai să dăm mână cu mână / cei cu inima română! ] Cerul din spate se înroÅŸeÅŸte, vin 4 soldaÅ£i, Mario e în centru, aproape de orchestră, cu spatele la public. "Ce frumos e Mario al meu! Hai, mori ca un artist! " "Să nu te miÅŸti! Ei pleacă! Gata! Sus! Sus! Haide! Mario! Mario! Mario! Oh! E mort! E mort! " [ Vrem Unirea! Vrem Unirea! ] Am văzut mai multe emisiuni la televizor despre deportările din România de peste Prut suferite în timpul ÅŸi după războiul al doilea mondial. ÃŽntr-una dintre ele, o bătrână povestea ce îi zisese bunica ei când ea era copilă, atunci când ruÅŸii i-au luat de acasă, i-au urcat de-a valma în vagoane ÅŸi i-au trimis în Siberia: "Să nu uiÅ£i: AM FOST ÅžI VOM FI! " [ Rooomâniaaa! Rooomâniaaa! ] DistribuÅ£ia: Floria Tosca - soprano: GHIULNARA RAILEANU Mario Cavaradossi - tenor: IGOR MACARENCO, Artist al Poporului Baronul Scarpia - bariton: BORIS MATERINCO, Artist Emerit Cesare Angelotti - bas: VIOREL ZGARDAN Un Sacristan - bas: ALEXEI DIGORE Spoletta - tenor: VICTOR NOVITCHI Sciarrone - bariton:VITALIE CEBOTARI Păstorul - soprano: ANASTASIA CUSNIR Temnicierul: MAKSYM IVASCIUC SoldaÅ£i, AgenÅ£i de poliÅ£ie, Nobili ÅŸi Femei, Artizani: ArtiÅŸti de Cor al TNOB Muzica: Giacomo Puccini Libret: Luigi Illica ÅŸi Giuseppe Giacosa - după drama lui Victor Sardou "La Tosca" Dirijor: Dumitru Cârciumaru Regia: Eugen Platon, Artist al Poporului Scenografia: Veaceslav Ocunev Pictor de costume: Irina Press, Maestru în Artă Regizor coordonator al spectacolului: Mihail Timofti, Maestru în Artă Prim Maestru de Cor: Ion Brătescu Corul de copii al TNOB Maria BieÅŸu "Rapsodia", conducător artistic: Natalia Barabanscicova Premiera mondială: 14 ianuarie 1900, Teatro Costanzi Roma Premieră la ChiÅŸinău: 28 aprilie 1962, Teatrul de Stat de Operă ÅŸi Balet Premiera versiunii a doua: 9 ianuarie 1971, Teatrul de Stat de Operă ÅŸi Balet Premiera versiunii curente: 21 mai 1989, Teatrul de Stat de Operă ÅŸi Balet

Nota actuala: 9.5 (din 2 note acordate) - Acorda o nota!

22-08: Gobbo Rigoletto Mantova Verona 2025. Mamă, ce spectacol frumos!
Nu este mai potrivită o vizită la Mantova decât înainte de a vedea "Rigoletto" la Arena di Verona! Și chiar așa mi-am programat - și am și reușit!, subliniez bucuros, deoarece am avut foarte multe planuri nereușite în acest an din motive i ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

04-06: OperaNationala.ro, alături de doamna Daniela Vlădescu și de domnul Florin Estefan
Pagina web www.OperaNationala.ro, cu o vechime online de peste 16 ani, își arată susținerea față de doamna director Daniela Vlădescu și își exprima dubiile față de modul de calcul al notelor la examenul de evaluare, întrucât nu este pos ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

28-01: Nabucco după caniculă. A fi ... sau a nu fi ... înghețată!
Ruse, 5 iulie 2025

Într-o zi caniculară de iulie am mers la vecinii noștri de peste Dunăre pentru a vedea un spectacol ... pe care îl mai văzusem cu fix 5 ani în urmă, pe 6 august 2020, în plină pandemie de covid-19. Acela a ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

26-01: Notre-Dame deo Bucureștii
În perioada 15-20 ianuarie 2026, la București a fost prezentat, în premieră în România, spectacolul muzical "Notre-Dame de Paris - The Original musical". Romexpo a fost clădirea aleasă pentru spectacol, cel mai probabil datorită capacități ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro

10-01: Concertul de Anul Nou de la Viena cu Aida și Mihai
TVR, 1 ianuarie 2026

Începe transmisia. Aida recunoaște clădirea pe afară, precum și interiorul.

Bebe Mihai: Seamănă cu muzica din "Liliacul"! :-)
"Bravo! E același compozitor! Și îl cheamă ca pe tati ...
[ continuare ]
[ Autor Adrian Trasca ]
Din categoria Articole OperaNationala.ro